Revoluția blockchain – Don Tapscott și Alex Tapscott

Cartea “Revoluția blockchain – Despre felul în care tehnologia aflată la baza bitcoinului transformă banii, afacerile și lumea” (2016) de Don Tapscott și Alex Tapscott explică modul cum puterea tehnologiei blockchain din spatele Bitcoin poate transforma lumea financiară prin îmbunătățirea modului în care stocăm banii și facem afaceri, pentru a le face mai corecte, transparente, egale și libere de corupție.

Blockchain este un protocol ingenios care permite tranzacțiilor să fie simultan anonime și securizate. Tehnologia este publică, criptată și disponibilă pentru oricine dorește să o folosească. Patruzeci și două dintre cele mai mari instituții financiare din lume, printre care JPMorgan Chase, Goldman Sachs și Credit Suisse au format un consorțiu pentru a explora blockchain în vederea unor tranzacții mai rapide și mai sigure.

Blockchain este pentru lumea finanțelor comparabil cu ce era acum 25 de ani internetul pentru lumea informației: o tehnologie care permite tranzacții rapide, securizate și descentralizate. Tehnologia blockchain este folosită mai ales în domeniul monedelor virtuale, dar are un potențial mult mai mare de a inova, aplicabil în numeroase domenii. Avantajul ei este că poate stoca o bază publică de date, protejate de criptografie, fără să fie nevoie de reglementare din partea unei autorități centrale. Adoptată pe scară largă, ar aduce un nivel de transparență fără precedent, fie în zona privată, fie în administrația publică.

Mai jos, Sorin Scorțan, membru în comunitatea Primul.Milion, a extras câteva idei din carte, pentru a înțelege ce este blockchain și cum poate fi el utilizat în lumea tranzacțiilor viitorului.

Notă: Toate punctele de vedere și argumentele pro sau contra aparțin autorilor cărții.

PARTEA I – SĂ ZICEM CĂ VREI O REVOLUȚIE

• La finalul anului 2008, una sau mai multe persoane ascunse sub pseudonimul Satoshi Nakamoto au schițat un protocol nou pentru un sistem monetar electronic peer-to-peer, care să utilizeze o criptomonedă numită bitcoin. Criptomonedele diferă de monedele tradiționale fiduciare prin faptul că nu sunt create sau controlate de stat. Acest protocol stabilea un set de reguli – sub forma unor calcule distribuite – care asigurau integritatea datelor schimbate între acele miliarde de dispozitive fără să treacă printr-un terț de încredere;
• Blockchainurile ne dau posibilitatea să trimitem bani direct și în siguranță de la unii la alții, fără să trecem printr-o bancă, companie de carduri de credit sau PayPal;
• La nivelul său fundamental, este un cod open source; oricine îl poate descărca gratuit, îl poate derula și îl poate utiliza pentru a elabora instrumente noi care să gestioneze tranzacțiile online;
• Bitcoinul sau celelalte monede digitale nu sunt salvate în vreun fișier aflat undeva; ele sunt reprezentate prin tranzacții înregistrate într-un blockchain – ca un fel de foaie de calcul sau un fel de registru contabil global, care se folosește de resursele unei mari rețele peer-to-peer, pentru a verifica și aproba fiecare tranzacție cu bitcoini;
• La fel ca blockchainurile care utilizează bitcoini, absolut toate blockchainurile sunt distribuite: ele funcționează pe computere, fiind puse la dispoziție de voluntari din întreaga lume; nu există nicio bază centrală de date care să fie spartă de hackeri;
• Blockchainul este public: poate fi văzut de oricine în orice moment, pentru că se găsește în rețea, nu într-o singură instituție însărcinată cu verificarea tranzacțiilor și înregistrările contabile. Iar blockchainul este criptat: utilizează o criptare complexă care lucrează atât cu chei publice, cât și cu chei private (oarecum similar cu sistemul de două chei pentru deschiderea unei cutii de valori), pentru a se păstra securitatea virtuală;
• La fiecare zece minute, la fel ca o bătaie a inimii rețelei bitcoin, toate tranzacțiile derulate sunt verificate, confirmate și înregistrate într-un bloc care este legat de blocul anterior, alcătuind în felul acesta un lanț. Fiecare bloc trebuie să facă trimitere la blocul anterior pentru a fi valid. Această structură aplică o marcă temporală și stochează schimburile de valoare pentru totdeauna, împiedicând pe oricine să modifice registrul;
• Sistemul financiar funcționează pe o tehnologie învechită și este guvernat prin reglementări care datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. Este plin de contradicții și de progrese inegale care îl face ocazional lent, de multe ori nesigur și în mare parte obscur pentru părțile interesate;

Cele șapte principii de proiectare ale blockchainului:

1. Integritatea în rețea – Încrederea este intrinsecă, nu extrinsecă. Integritatea este codificată în fiecare etapă a procesului și este distribuită, nu este investită într-un singur membru. Participanții pot să facă schimb direct de valori, așteptându-se ca partea cealaltă să acționeze cu integritate. Asta înseamnă că valorile onestității sunt codificate în drepturile de decizie, în structurile de stimulente și în operațiuni, astfel încât acțiunea lipsită de integritate să fie imposibilă, fie costă mult mai mult timp, bani, energie și reputație.

2. Puterea distribuită – Sistemul distribuie puterea într-o rețea peer-to-peer fără niciun punct unic de control. Nicio tabără nu poate să închidă sistemul. Dacă o autoritate centrală reușește să cenzureze sau să blocheze o persoană sau un grup, sistemul va supraviețui în continuare. Dacă mai mult de jumătate din rețea încearcă să ia cu asalt întregul, toată lumea va vedea ce se petrece.

Oricine poate să descarce protocolul bitcoin gratuit și poate să păstreze o copie a blockchainului. Voluntarii mențin blockchainul actualizându-și propria copie și punându-și unitățile de procesare disponibile ale computerului la lucru pentru minerit. Toate acțiunile sau tranzacțiile sunt difuzate în rețea, în vederea verificării și validării ulterioare. Nu trece nimic printr-un terț cu rol central, nu se stochează nimic pe un server central.

3. Valoarea ca stimulent – Sistemul armonizează stimulentele tuturor părților interesate. Softul este programat pentru a-i recompensa pe cei care lucrează la el și aparține celor care dețin și utilizează unitățile sale de valoare, astfel încât să aibă cu toții grijă de el. Prin convenție, prima tranzacție dintr-un bloc este o tranzacție specială care lansează o monedă nouă deținută de creatorul blocului. Aceasta adaugă un stimulent care determina nodurile să sprijine rețeaua. Bitcoinul este un stimulent care ii face pe mineri să participe la crearea unui bloc și la legarea lui de blocul anterior. Cei care termină primii un bloc primesc un număr de bitcoini pentru eforturile lor. Deținând și utilizând bitcoini, finanțăm dezvoltarea blockchainului.

Satoshi a plafonat rezerva de bitcoini la 21 de milioane care să fie emiși de-a lungul timpului pentru a preveni inflația arbitrară. Dată fiind înjumătățirea la fiecare patru ani a bitcoinilor extrași de pe urma unui bloc și actuala rată a mineritului (6 blocuri pe oră), acele 21 de milioane de BTC ar trebui să fie în circulație în jurul anului 2140.

4. Securitatea – Măsurile de siguranță sunt încorporate în rețeaua care nu are niciun punct de avarie și ne asigură nu numai confidențialitate, ci și autenticitate și nerefuzarea întregii activități. Oricine vrea să participe trebuie să utilizeze criptografia – nu există opțiunea refuzului – iar consecințele comportamentului nechibzuit rămân izolate la persoana care s-a comportat nechibzuit.

Moneda digitală nu este stocată într-un fișier în sine. Ea este reprezentată de tranzacțiile indicate de un hash criptografic. Utilizatorii păstrează criptocheile de la banii lor și tranzacționează direct unii cu alții. Această securitate este însoțită de responsabilitatea de a-ți păstra cheile private secrete.

5. Confidențialitatea – Oamenii ar trebui să dețină controlul asupra propriilor date, să aibă dreptul să decidă ce, când, cum și cât de mult din identitățile lor vor să aducă la cunoștință cuiva. Nimeni nu trebuie să furnizeze vreun nume, o adresă de e-mail sau alte date personale pentru a descărca și a utiliza softul bitcoin.

Nu există nicio aglomerare tentantă de date personale în blockchain. Protocoalele blockchainului ne permit să alegem nivelul de confidențialitate pe care îl considerăm acceptabil în orice tranzacție sau în orice mediu. Ne ajută să gestionăm mai bine identitățile și interacțiunile cu lumea.

6. Drepturile conservate – Drepturile de proprietate sunt transparente și executorii. Libertățile individuale sunt recunoscute și respectate. Nu putem tranzacționa în blockchain un lucru care nu ne aparține, indiferent dacă este vorba de o proprietate reală, o proprietate intelectuală sau drepturi asociate statutului de persoană. Ca Registru al Tuturor Lucrurilor, blockchainul poate funcționa ca registru public, prin instrumente cum ar fi Proof of Existence (PoE) (confirmarea existenței), un site care creează și înregistrează rezumate criptografice ale unor acte, titluri, chitanțe sau licențe în blockchain.

Pentru tranzacțiile mai complexe care angrenează mai multe drepturi și mai multe părți, avem acum la dispoziție contractul inteligent, un fragment de cod cu un scop special care execută un set complex de instrucțiuni în blockchain.

7. Incluziunea – Economia funcționează atunci când lucrează pentru toată lumea. Aceasta înseamnă reducerea barierelor din calea participării, crearea unor platforme pentru capitalismul distribuit, nu doar un capitalism redistribuit. Încă există 2 miliarde de oameni care nu au cont bancar, iar în lumea dezvoltată prosperitatea a intrat efectiv în declin, în timp ce inegalitatea socială continuă să crească. Consumatorii de la baza piramidei nu-și permit nici acum soldul minim pentru un cont, sumele minime pentru plăti sau taxele de tranzacții pentru utilizarea sistemului. Costurile infrastructurii acestuia fac ca microplățile să fie nefezabile.

Satoshi și-a imaginat că omul obișnuit va interacționa cu blockchainul prin ceea ce a numit modul de “verificare simplificată a plății”, care poate să funcționeze și pe telefoane mobile pentru a mobiliza blockchainul.

Toți cei care au un telefon mobil pot să participe în economie sau pe piață, ca producători sau consumatori. Nu este necesar niciun cont bancar, nicio confirmare a cetățeniei, niciun certificat de naștere, nici adresa în care locuiești, nicio moneda locală stabilă pentru a utiliza tehnologiile blockchain.

PARTEA A II-A – TRANSFORMĂRI

• Băncile oferă internet banking, dar continuă să emită cecuri de hârtie și să utilizeze computere centrale care datează din anii 1970. Când unul dintre clienți își trece cardul de credit printr-un cititor de carduri de ultimă generație pentru a cumpăra o cafea cu lapte de la o cafenea, banii acestuia trec prin nu mai puțin de cinci intermediari înainte să intre în contul cafenelei. Tranzacția este confirmată în câteva secunde, dar decontarea durează câteva zile;
• În statul New York, legile de transferare a banilor datează de pe vremea Războiului Civil, când mijloacele principale de deplasare a banilor erau caii și postalioanele;
• De ce are nevoie Western Union de 500.000 de puncte de vânzare în toată lumea când mai bine de jumătate din populația lumii are un smartphone?
• Expedierea unei nicovale în China este mai rapidă decât transferul de bani în China prin sistemul bancar. Banii sunt deja digitalizați, nu e ca și cum ai trimite paleți de bancnote atunci când faci un virament;
• Din cauza poziției lor de monopol, numeroase firme care ocupă poziția dominantă acum nu au niciun interes să-și îmbunătățească produsele, să-și sporească eficiența, să amelioreze experiența consumatorului sau să atragă generația următoare;

Există 6 motive cheie care explică de ce tehnologia blockchain va provoca schimbări profunde în sectorul financiar, spărgând monopolul finanțelor și oferind atât persoanelor, cât și instituțiilor o alegere reală a felurilor în care creează și gestionează valoarea:

– Atestarea – Pentru prima dată în istorie, două părți care nu se cunosc și nu au încredere una în alta pot să facă tranzacții și afaceri. Verificarea identității și instituirea încrederii nu mai sunt dreptul și privilegiul intermediarului financiar;

– Costul – În blockchain, rețeaua compensează transferurile de valoare peer-to-peer și face lucrurile acestea continuu, astfel încât registrul său este mereu actualizat. Dacă are un smartphone și o conexiune la internet, orice persoană, de oriunde, poate să aibă acces la arterele vaste ale finanțelor globale;

Modul complex și costisitor în care băncile operează le face inutilizabile pentru cei mai săraci oameni de pe planetă. Datorită sistemului bancar complicat, plățile sub 20 de cenți nu sunt profitabile pentru bănci, deși 2,2 miliarde de oameni trăiesc cu mai puțin de un dolar pe zi. Nu e de mirare că 2,5 miliarde de oameni nu au un cont bancar;

– Viteza – În prezent, decontarea unui transfer monetar efectuat de un muncitor din diaspora în țara de origine durează 3-7 zile. Tranzacțiile bursiere au nevoie de 2-3 zile, pe când realizarea unei tranzacții pentru un credit bancar are uluitoarea durată medie de 23 de zile. Rețeaua SWIFT se ocupă de 15 milioane de ordine de plată zilnic, între 10000 de instituții financiare la nivel global, dar are nevoie de zile întregi pentru a le compensa și deconta. Rețeaua bitcoin are nevoie în medie de 10 minute pentru a compensa și deconta toate tranzacțiile derulate în intervalul respectiv;

– Gestionarea riscurilor – Tehnologia blockchain promite să atenueze câteva forme de risc financiar. Prima este cea a riscului de decontare, riscul că tranzacția va eșua din cauza unei defecțiuni în procesul de decontare. A doua este cea a riscului de contrapartidă, riscul că cealaltă parte contractuală va ajunge în situația de incapacitate de plată înainte să deconteze tranzacția. Cea mai semnificativă formă este cea a riscului sistemic, suma totală a riscurilor importante de contrapartidă din cadrul sistemului;

– Inovația în domeniul valorii – Tehnologia este de tip open source, încurajând experimentarea. Instituțiile financiare utilizează deja tehnologia blockchain pentru a înregistra, a comercializa și a tranzacționa active și pasive și ar putea să o utilizeze în cele din urmă pentru a înlocui bursele și piețele centralizate tradiționale, răsturnând felul în care definim și tranzacționăm valoarea;

– Open source – Industria serviciilor financiare este o stivă de sisteme tehnologice moștenite, cu o înălțime de 20 de kilometri, care stă să cadă. Schimbările sunt dificile pentru că toate îmbunătățirile trebuie să fie compatibile retroactiv. Ca tehnologie open source, blockchainul poate să inoveze constant, să reitereze și să îmbunătățească sprijinindu-se pe consensul din rețea;

• Practicile tradiționale de contabilitate nu vor supraviețui vitezei și complexității finanțelor moderne. Noi metode de contabilitate, care vor utiliza registrul distribuit al blockchainului, vor face ca auditul și înregistrările financiare să devină mai transparente și să se deruleze în timp real. De asemenea, vor îmbunătăți dramatic capacitatea autorităților și a altor părți interesate să verifice amănunțit acțiunile financiare derulate în cadrul unei corporații;
• Blockchainul poate oferi oamenilor puterea de a-și forma identități unice cu o varietate de atribute, printre acestea numărându-se și istoricul tranzacțiilor anterioare și să le pună la dispoziție noi alternative în afara sistemului bancar tradițional;
• Există o mulțime de cazuri de utilizare, mai ales în domeniul creditelor, unde tehnologia blockchain creează încredere între părți acolo unde este necesară. Ea nu se mulțumește doar să se asigure că fondurile împrumutate ajung la debitor, ci se asigură și că debitorul va plăti cu dobândă. Împuternicește ambele părți cu propriile lor date, le consolidează confidențialitatea și gestionează un nou tip de identitate economică persistentă pe factori cum ar fi istoricul economic din blockchain al cuiva sau capitalul social. Din moment ce blockchainul înregistrează și stochează toate tranzacțiile într-un registru imuabil, fiecare tranzacție poate să crească gradual reputația și solvabilitatea;
• Procesul procurării de capital social – prin plasamente private, oferte publice inițiale, oferte secundare și investiții private în companii cotate la bursă – nu s-a schimbat semnificativ din anii 1930. Datorită noilor platforme de multifinanțare, companiile mici pot să obțină acces la capital utilizând internetul. Orice persoană din lume poate să devină investitor la bursă – chiar și cele mai sărace sau aflate cel mai departe;
• Ethereum a finanțat dezvoltarea unui blockchain complet nou prin vânzarea propriei monede, ether, folosind un serviciu online. NYSE a investit în Coinbase, iar NASDAQ integrează tehnologia blockchain în piața sa privată;
• În prezent, “estimarea” prezentată pentru veniturile corporațiilor nu este decât media sau mediana unui număr mic de așa-ziși analiști experți. Exploatând înțelepciunea mulțimilor, putem să obținem predicții mai realiste ale viitorului, care să ducă la piețe mai eficiente. Piețele de predicție pot să funcționeze ca un fel de protecție împotriva incertitudinii globale și a evenimentelor de tip “lebădă neagră”;
• Ethereum este o platformă care derulează aplicații descentralizate, mai exact contracte inteligente, exact așa cum au fost programate, fără nicio posibilitate de a avea perioade de indisponibilitate, cenzură, fraudă sau ingerințe din partea unor terți. Platforma Ethereumn emite jetoane valorice pe care membrii le pot schimba în etheri și apoi ii pot converti în orice altă monedă;
• Tehnologia blockchain conduce la o prăbușire a costurilor de căutare, contractare, coordonare și generare a încrederii, astfel că firmele pot să se deschidă mai ușor și să creeze relații bazate pe încredere cu actori externi. Manipularea sistemului costă mai mult decât utilizarea acestuia așa cum a fost gândit;
• Blockchainul contribuie la garantarea integrității și prin urmare a încrederii în tranzacțiile dintre membri. De asemenea, contribuie și la obținerea transparenței – un factor decisiv al încrederii;
• Băncile au servit mult timp ca intermediari în autentificarea tranzacțiilor și în a păstra informații despre titlurile de proprietate, pentru a confirma cine deține proprietatea. În ultimii ani, companii precum Uber și Airbnb au început să joace rol de intermediari de tranzacții financiare între un șofer sau un proprietar de apartament și clienții săi. Din păcate, istoria arată că acești intermediari nu sunt totdeauna de încredere. Băncile pot da faliment sau pot pierde banii prin afaceri proaste, iar anumite companii precum Uber pot vinde datele clienților fără să le ceară consimțământul;
• Având blockchainurile, ne putem închiria rezervele excedentare de anumite mărfuri care nu presupun aproape niciun fel de bătaie de cap – hotspot-urile pentru Wi-Fi, puterea de calcul sau capacitatea de stocare, căldura generată de computerele noastre, minutele noastre suplimentare de pe mobil, chiar și cunoașterea noastră specializată – fără să ridicăm nici măcar un deget, darămite să ne ducem până la casa unui străin din celălalt capăt al orașului;
• Internetul Lucrurilor (IoT) nu poate să funcționeze fără rețelele de plată ale blockchainului, unde bitcoinul este limbajul universal de tranzacționare;
• Dormitoarele neocupate, apartamentele goale sau sălile de conferință vacante ar putea să se închirieze singure. Brevetele ar putea să se acorde singure. E-mailul nostru ar putea să-i taxeze pe cei care trimit mesaje spam pentru fiecare articol primit. Ai înțeles ideea. Având la dispoziție învățarea automată, senzorii și robotică, agenții autonomi ar putea să ne administreze căminele și clădirile de birouri, vânzările interactive și marketingul, adăposturile din stațiile de autobuz, fluxul traficului și utilizarea drumurilor, colectarea și eliminarea gunoiului (coșurile de gunoi le-ar vorbi camioanelor), sistemele energetice, sistemele de apă, dispozitivele medicale încorporate sau uzate, inventarele, fabricile și lanțurile de aprovizionare;
• Prima generație a internetului a redus costurile de tranzacție într-o oarecare măsură. Avem lanțuri mai rapide de furnizori, abordări noi în materie de marketing și colaborări peer-to-peer ca Linux și Wikipedia la scară masivă, cu numeroase modele de afaceri inovatoare. Tehnologia blockchain va accelera acest proces. Pe măsură ce Internetul Lucrurilor va prinde rădăcini, aceste tendințe se vor hiperaccelera;
• Pentru prima dată în istoria modernă, economia globală este în creștere, dar cei care beneficiază sunt puțini. Pe de altă parte, era digitală aduce cu sine posibilități nelimitate de inovație și de progres economic. Profiturile corporațiilor se umflă ca un balon. Pe parcursul istoriei moderne, persoanele și familiile de la cea de-a 51-a centila erau pe un trend crescător. În pofida crizelor și tulburărilor, prosperitatea creștea constant atât pentru acești oameni, cât și pentru societate în ansamblul ei. Acum nu mai este așa. Nivelul de trai a intrat în declin chiar și în statele dezvoltate. Salariile medii stagnează în statele OECD, iar în cea mai mare parte a lumii, șomajul în rândul tinerilor a rămas blocat la 20%. Tinerii au aproape de 3 ori mai multe șanse să fie șomeri decât adulții;
• În SUA, doar 3,6% dintre gospodăriile americane conduse de persoane sub 30 de ani aveau în 2011 acțiuni la o companie privată, în scădere față de 10,6% în 1989. În statele în curs de dezvoltare, revoluția digitală a făcut foarte puțin pentru a înlătura din drumul antreprenorului procedurile birocratice și corupția;
• În SUA, 15% dintre cei cu vârsta de peste 15 ani, adică 37 de milioane de americani, nu au acces la servicii bancare. Băncile nu deservesc cea mai mare parte a lumii și nu au vreun plan actual de a o deservi. Totuși, noua tehnologie ar putea să elimine pasul acesta. Blockchainul va avea cel mai mare impact în zonele în care rețelele de plăți nu există sau în zonele care sunt foarte sărace, propulsând multe inițiative aflate în stadii incipiente să funcționeze optim, cum ar fi furnizorii de servicii de transfer de bani prin telefonul mobil și organizațiile de microcredite la nivel global, făcându-le să devină deschise, globale și să se miște cu viteza fulgerului;
• Tehnologia blockchain înzestrează persoanele și companiile mici de oriunde din lume cu multe dintre capacitățile organizațiilor mai mari. Registrele bazate pe blockchain și contractele inteligente diminuează barierele din calea demarării unei companii, accelerează constituirea și elimină procedurile birocratice, mai ales în statele în curs de dezvoltare, unde înființarea durează de 3 ori mai mult și costă de 5 ori mai mult;
• Eliminând intermedierea terților tradiționali și simplificând procesele, blockchainul poate să permită în cele din urmă efectuarea de plăți imediate, lipsite de fricțiuni. În momentul de față multe companii și organizații se folosesc de protocolul bitcoin pentru a reduce costurile transferurilor de bani. Aceste domenii au fost controlate de o mâna de firme care și-au folosit poziția unică și infrastructura moștenită pentru a genera o economie de tip monopolist. Dar și ele au observat riscul acestei tehnologii și s-au speriat. Companiile din domeniul plăților din ziua de azi sunt foarte neliniștite de ceea ce le face blockchainul în realitate prin revoluționarea modelului lor de afaceri;
• Smartphone-ul este cheia pentru toate acestea. Așa cum acesta îți dă posibilitatea să-ți închiriezi apartamentul sau mașina sau să furnizezi un transport partajat, tot astfel îl poți folosi și ca pe un ATM;
• Modalitățile de plată din blockchain, cum ar fi bitcoinul, sunt în principiu croite pentru creditorii mici și lipsiți de drepturi prin faptul că permit plățile minuscule (numite picoplăți) și că aduc costurile până aproape de zero. Într-o lume în care fiecare bănuț contează, utilizatorii ar trebui să poată să-și achite împrumuturile, să retragă fonduri și să economisească în tranșe micuțe, toate acestea fiind mult mai dificile în lumea de dinaintea blockchainului. Ei ar trebui să poată să facă aceste lucruri imediat și eficient, dat fiind faptul că, în pofida sărăciei lucii din multe zone ale lumii, accesul la telefoanele mobile și capacitatea de a te conecta la internet devin tot mai mult bunuri de larg consum;

Blockchainul nu este un panaceu pentru necazurile economice și financiare ale lumii. Există obstacole care trebuie depășite și oportunități de leadership:

– Obstacolul tehnic – încă există diferențe semnificative în privința capacității de conectare la internet, fie pentru că infrastructura de telecomunicații este slabă, fie pentru că oamenii nu-și permit serviciul respectiv;

– Gradul de educație – utilizarea smartphone-urilor și interacțiunile online necesită un anumit nivel de educație. În SUA, peste 18% dintre adulții cu vârsta de peste 16 ani citesc sub nivelul unui elev de clasa a 5-a, 30% au un nivel redus de cunoștințe fundamentale de matematică, iar 43% dintre acești adulți slab educați trăiesc în sărăcie;

– Corupția – Oamenii pot să exploateze tehnologii strălucite, de la electricitate și până la radio și internet, urmărind obiective benefice sau malefice. Avem nevoie de leadership de la instituțiile din societate, care pot să valorifice tehnologia blockchain pentru lucruri bune, cum ar fi grupurile de ajutorare, organizațiile societății civile, companiile și guvernele, până la persoanele care se conectează la această rețea vastă;

PARTEA A III-A – PERSPECTIVE PROMIȚĂTOARE ȘI PERICOLE

Există câteva pericole din cauza cărora tehnologia blockchain ar putea să nu funcționeze:

1. Tehnologia nu este pregătită pentru o audiență maximă – Infrastructura robustă este importantă și nu se poate autogenera în timpul catastrofelor. În astfel de cazuri, blockchainul ar fi expus la probleme de capacitate, căderi ale sistemului, erori neanticipate și dezamăgirea uriașă a utilizatorilor nesofisticați tehnic.

Pe termen lung, se poate ajunge la o criză de lichiditate pentru că bitcoinii sunt o cantitate finită – 21 milioane până în 2140 – și prin minerit se pot extrage din ce în ce mai puțini. Monedele depozitate în portofele pierdute sau trimise spre adrese de la care proprietarii au pierdut cheile private nu mai pot fi recuperate. Acestea nu fac decât să stea pasive pe blockchain, astfel că vor fi mai puțin de 21 de milioane în circulație.

Dacă mai mulți comercianți vor accepta bitcoinul ca mijloc de plată, atunci oamenii care și-au păstrat bitcoinii ar putea să înceapă să-și utilizeze rezerva pentru cumpărături, eliberând astfel mai mulți bitcoini. Ipotetic, oamenii ar avea mai puține motive să facă stocuri mari de bitcoini;

Durata de 10 minute pentru procesul de compensare și de decontare a tranzacțiilor înseamnă un interval efectiv prea lung pentru Internetul Lucrurilor, unde dispozitivele trebuie să interacționeze continuu. Astfel au apărut criptomonede ca Litecoin la care timpul de generare al blocului este de 2,5 minute sau Ripple și Ethereum cu o latență de câteva secunde;

2. Energia consumată nu este durabilă – Hashing-ul, procesul de derulare a tranzacțiilor în așteptare prin algoritmul de securitate SHA-256 pentru a le valida și a rezolva un bloc, consumă foarte multă electricitate, ceea ce generează un volum enorm de emisii de carbon. Toată puterea aceea de calcul, care ar putea să vindece cancerul sau să exploreze stelele, este blocată în computere care nu fac decât să proceseze tranzacții de tip bitcoin. Iar pentru fiecare dolar de electricitate consumat de computer, este nevoie de 50 de cenți pentru răcire.

Cei mai inteligenți experți în tehnologie de pe planetă lucrează la găsirea unor soluții creative pentru problema energiei, prin aparate mai eficiente și utilizând energie regenerabilă;

3. Guvernele îl vor înăbuși sau îl vor deforma – Nu putem găsi soluția unor probleme politice în criptografie. Cum se vor raporta legiuitorii, autoritățile de reglementare și magistrații din întreaga lume la blockchain? Nu există niciun element de proprietate intelectuală, nu există nicio părticică a bitcoinului care să fie proprietate intelectuală, nu există nicio scânteie creativă care să fie sub copyright, nu există nicio idee brevetabilă, nu există niciun patent, nu există nicio marcă comercială;

Jurisdicția deja contează atunci când sunt utilizați bitcoinii. Câteva guverne i-au interzis deja sau le-au interzis băncilor centrale să-i tranzacționeze, așa cum a făcut China;

4. Liderii puternici ai vechii paradigme îl vor uzurpa – Marile corporații și puternicele state naționale ar putea captura tehnologiile blockchain pentru propriile lor interese înguste;

5. Stimulentele nu sunt adecvate colaborării distribuite în masă – Minerii au ceva care îi stimulează să întrețină infrastructura bitcoinului pentru că dacă rețeaua cedează, toți bitcoinii neconvertiți pe care i-au câștigat (sau pe care ar putea să-i câștige) prin minerit s-ar pierde sau n-ar mai valora nimic sau ar fi puși în primejdie. După ce vor fi extrași toți bitcoinii, sunt șanse mari să apară o structură de taxe;

6. Blockchain este un criminal de joburi – Blockchainul este o platformă extraordinară pentru automatizarea radicală, în care codul computerelor ar face muncă în locul ființelor umane, administrând activele și oamenii. Ce se va întâmpla când vehiculele autonome vor înlocui șoferii de la Uber? Sau când monedele digitale se vor debarasa de cele 500.000 de puncte de vânzare ale Western Union la nivel global? Sau când o platformă blockchain comună pentru servicii financiare va elimina zeci de mii de locuri de muncă din contabilitate și din administrarea sistemelor IT?

7. Administrarea protocoalelor este ca dresajul pisicilor – Dacă vrem ca bitcoinul să concureze serios ca mecanism global de plată, atunci trebuie să se pregătească pentru adoptarea în masă. Nu trebuie să se blocheze brusc într-o zi când volumul tranzacțiilor ar depăși capacitatea blockchainului;

8. Agenții autonomi distribuiți vor forma Skynet-ul – Dacă mașinile automate pentru vânzarea produselor sunt programate să comande cele mai profitabile produse, vor descoperi un furnizor de bunuri ilegale sau de droguri? Cum ar trebui să se ocupe justiția de un vehicul autonom care omoară accidental o ființă umană? După ce mașinile obțin inteligența și capacitatea de a învăța, cât de repede vor deveni autonome? Oare dronele și roboții militari vor decide, spre exemplu, să atace civilii?

9 Big Brother (încă) te urmărește – Vor exista numeroase tentative de a controla rețeaua. Marile companii și guvernele se vor dedica distrugerii confidențialității. Ar trebui să ne așteptăm ca firmele care sunt cunoscute pentru spionaj și statele care sunt cunoscute pentru faptul că duc un război cibernetic să-și amplifice eforturile din moment ce a intrat și valoarea în joc – bani, brevete, accesul la drepturile de minerit, titluri funciare și comori naționale;

10. Va fi utilizat de infractori – Capacitatea unei singure persoane de a afecta un număr mare de oameni crește exponențial – și crește atât pentru lucruri bune, cât și pentru lucruri rele. Dar chiar și răufăcătorii sunt obligați să-și publice toate tranzacțiile cu bitcoini în blockchain, astfel că instituțiile de aplicare a legii pot să monitorizeze plățile în bitcoini mult mai ușor decât pe cele în numerar, acesta fiind mediul de plată dominant pentru infractori.

• Așa cum internetul a transformat serviciile informaționale, blockchainul va transforma serviciile financiare, impulsionând categorii noi și neimaginabile de capacități. Tehnologia blockchain își va îndeplini potențialul ca instrument pentru prosperitatea globală și pentru schimbări pozitive doar după ce aceste provocări vor fi abordate și depășite.
• La fel ca prima generație a internetului, Revoluția blockchain ne promite să răstoarne modelele de afaceri și să transforme industriile. Dar acesta este doar începutul. Tehnologia blockchain ne împinge inexorabil într-o eră nouă, bazată pe deschidere, merit, descentralizare și participare globală.
• Sunt vremuri interesante și primejdioase. Ca lider în afaceri, utilizează Revoluția blockchain ca pe un manual de tactici și strategii de joc, dar gândește-te și la faptul că regulile jocului se schimbă și ele la rândul lor. Gândește-te la afacerea ta, la domeniul tău și la locul tău de muncă: Cum mă va afecta și ce se poate face?